Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a fost interpelat de senatorul PSD Gorj, Cristinel Rujan. Asta pe tema obstrucționării în exercitarea unor drepturi a cetăţenilor români care dețin un pașaport de cetățean român cu mențiunea domiciliului în străinătate (acronimul CRDS)
În documentul emis ministrului Bode se precizează de către parlamentarul PNL că fiecărui cetățean european îi este garantat dreptul de liberă alegere a domiciliului (conform art. 45 din Tratatul European privind Funcționarea Uniunii Europene) și de stabilire, precum și toate drepturile conexate acestuia (art. 49 din Tratatul European privind Funcționarea Uniunii Europene). De fapt, transmite Rujan, acest drept a fost prevăzut și de legislația secundară europeană prin adoptarea „Directivei 2004/38/CE din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și la ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii uniunii și membrii familiilor acestora“.
„Cetăţenii români, care doresc să-şi legalizeze domiciliul din străinătate în evidenţele din România, pot să solicite emiterea unui paşaport cu menţiunea ţării de domiciliu (ce poartă acronimul CRDS, de la Cetăţean Român cu Domiciliul în Străinătate). Emiterea acestui pasaport presupune retragerea Cărților de Identitate românești, ceea ce implică o serie întreagă de dezavantaje pentru persoanele în cauză. La momentul actual peste 860 000 de persoane dețin un pașaport de cetățean român cu mențiunea domiciliului în străinătate (acronimul CRDS).
Privarea cetatenilor romani, care domiciliază într-un alt stat membru UE, de cărțile de identitate duce la obstructionarea acestora în exercitarea unor drepturi în țara lor de origine sau le sunt chiar restrânse anumite drepturi cetățenești”, a atras atenția ministrului, parlamentarul de Gorj.
Astfel, în situația în care cetățeanului român cu domiciliul în străinătate i se retrage Cartea de Identitate, se poate prezuma, a concluzionat senatorul, ca nu i se retrage implicit și dreptul la reședință, deci ar trebui ca cel puțin teoretic să se poată aplica pe pașaport (care teoretic este un act de identitate) și mențiunea privind reședința (locuința secundară care în acest caz ar fi în România).
„Avand in vedere considerentele prezentate, va rog sa imi comunicati care sunt masurile pe care intentionati sa le adoptati cu privire la resedinta cetatenilor romani care domiciliază într-un alt stat membru UE”, a solicitat senatorul Rujan.
